Capitolul 4

Bella

 

– Nici gând – am spus speriată.

– Îţi este frică? – satisfacţia şi bucuria de pe faţa lui era atât de mare încât sângele începea să-mi fiarbă – Pentru că de asemenea este un club pentru unghii şi toate acele lucruri care vă plac vouă fetelor – zâmbetul lui a crescut şi mai mult, dacă este posibil.

– În primul rând nu îmi este frică – am spus încercând să-mi fac curaj, am privit în spatele meu ca să compar înălţimea cu realitatea, asta confirmându-mi că îmi era puţin teamă – Şi în al doilea rând, nu obişnuiesc să-mi pierd timpul cu asemenea lucruri care spui că le fac fetele – expresia lui nu arăta nimic. Situaţia era ciudată, aveam o nevoie mare să-i demonstrez că putea să o fac, dar în realitate eu nu trebuia să-i demonstrez nimic.

– Demonstrează – a spus cu un zâmbet şmecher atât de senzual încât nu invidiam deloc revistele cu modele.

– Nu am nimic să-ţi demonstrez – i-am spus atât de sec, el a început să râdă batjocoritor.

– Stefan îmi pregăteşti un salt? – salt? Cumva bărbatul acesta este nebun?

– Ca întotdeauna – i-a răspuns prietenul – Doar unul? – ceva în privirea lui l-a făcut pe Edward să-i facă cu ochiul. Puţin mai liniştită şi apreciind mai bine panorama mi-am scos camera şi am început să fac poze acelor peisaje frumoase, cum Edward era atât de entuziasmat în timp ce vorbea cu prietenii lui, la câţiva metri mai departe am profitat şi i-am rugat pe nişte turişti să-mi facă o poză în acel peisaj frumos din spatele meu.

– Mulţumesc – i-am spus tinerei perechi.

– Nu sari? – m-a întrebat bărbatul şi eu am negat repede – Nu şti ce pierzi – a zâmbit şi după şi-a privit partenera – Cu Natalie facem asta de fiecare dată când venim în Cozumel pentru că să simţi că poţi zbura este o senzaţie minunată, scapi de frică, de înălţimi şi eşti complet liber, doar tu şi vântul – confesiunea lui a fost plină de sentimente, m-am îndepărtat când iubirea din ochii tinerilor s-a intensificat şi au arătat-o într-un sărut, fără îndoială aveau nevoie de intimitate.

Am mers până unde era Edward care îi dădea câteva ordine lui Stefan.

– Edward – i-am spus cu o voce tremurătoare uitând de formalităţi şi că era şeful meu, el s-a întors puţin supărat, dar cel puţin m-a ascultat – Vreau să sar – i-am spus mai decisă, cred că acel sentiment pe care mi l-a descris acel turist m-a umplut de curiozitate, eu de asemenea vroiam să mă simt liberă şi să uit de toate fricile mele, de problemele mele. Zâmbetul lui Edward a fost atât de mare şi sincer încât pentru câteva secunde am văzut un Edward diferit, dar doar pentru câteva secunde.

– Femeiele la sfârşitul zilei fac întotdeauna ceea ce vreau – l-am auzit spunându-i prietenului lui şi mi-am dat ochii peste cap. De ce trebuia să strice momentul de fiecare dată?

Cu ajutorul lui Stefan m-am pregătit ca să zbor pentru prima dată cu parapanta, spre deosebire de Edward mie mi-au pus un costum subţire, dar cu soarele care era îmi era foarte cald, când m-am încruntat spre Stefan mi-a spus că era pentru ca atunci când mă aflam în aer  să nu-mi fie frig, m-au echipat cu mănuşi, cască şi cizme pentru aterizare.

– El de ce nu poartă asta? – am întrebat când l-am văzut pe Edward doar cu hamul peste pantalonii scurţi şi mănuşi, zâmbetul acela idiot care nu dispare niciodată de pe buzele sale.

– El are mai multă experienţă în asta şi de aceea ştie cum să aterizeze, să nu îi fie frig şi mai ales, are un cap tare care niciodată nu îşi face griji pentru siguranţă – Stefan mi-a zâmbit într-un fel provocator care m-a făcut să roşesc – Eşti vreuna dintre prietenele lui „speciale”? – a întrebat ca şi cum nu ar fi vrut în timp ce continua să se asigure că hamul este bine pus şi simplul gând să mă includă în acelaşi sac m-a supărat.

– Sigur că nu! – am spus indignată – Lucrez ca stewardesă şi mă aflu aici doar pentru că am fost şantajată şi nu vreau să-mi pierd slujba – i-am spus încruntată de gustul rău, el a zâmbit ca un copil şi fără să mă aştept mi-a mângâiat fruntea pentru a o netezi.

– Mai bine aşa – am clipit ciudat. Ce se întâmpla în acest loc de toţi încercau să filtreze cu mine? Oare din cauza aerului cald?

– Vă gândiţi deja să zburdaţi? – am auzit vocea lui Edward în spate şi ne-am întors ca să-l vede, Stefan a zâmbit ca şi cum prostul de şef al meu ar fi spus ceva minunat în timp ce eu roşeam.

– Întotdeauna se gândeşte la asta? – l-am întrebat supărată.

– Doar când am o fată care mă face să-mi imaginez asta –  a spus arătând spre un grup de femei care se pregăteau să sară, în realitate era nişte modele – Am unde să-mi imaginez – nu i-am dat importanţă comentariului lui şi m-am întors ca să-i arăt spatele, Stefan mi-a explicat repede cum să sar cu parapanta şi cea mai bună metodă de a ateriza, oricum m-a asigurat că terenul de jos este curăţat şi era aproape imposibil să mă încurc în ceva.

– Vrei să-ţi fac o poză? – m-a întrebat Stefan, am aprobat şi am scos-o din geanta mea, în momentul în care o să sar el va avea grijă de geanta mea. Am pozat pentru patru poze şi în ultima Edward a încercat să se infiltreze în pozele mele.

– Fă-ţi pozele tale proprii – i-am spus supărată, el pur şi simplu a mers în locul unde se afla prietenul lui râzând puternic – Idiotule – am spus pentru mine.

– Bine. Sunteţi gata? – ne-a întrebat Stefan pe Edward şi pe mine după o vreme, nu a fost necesar ca el să răspundă verbal cum atitudinea lui reflecta că era mai mult decât pregătit şi entuziasmat.

– Eu cred că da – i-am spus nu prea convingătoare, el s-a apropiat pentru a mă sprijini moral.

– Nu îţi face griji Bella, prima dată nu va fi atât de perfect şi te vei speria, dar o dată ce ai încercat vei vedea că o să devii dependentă – în aceeaşi clipă am văzut o figură fugind lângă noi.

– Este ca sexul! – a strigat Edward înainte de a se lansa, reacţia mea a fost de a mă ţine pentru a nu cădea, dar nenorocitul zbura deja cu o agilitate unică de expert.

– Bastardul, întotdeauna face acelaşi lucru – a spus Stefan fără nici o grijă şi cu un zâmbet care radia de admiraţie, în schimb eu nu putea să nu fiu îngrijorată dacă se va rupe materialul şi în orice moment va cădea – Rândul tău? – m-a întrebat după ce au trecut câteva momente şi Edward se afla aproape pe teren pentru a ateriza, nervii mei era întinşi cât de mult posibil.

– Nu, dar sunt gata – i-am spus cu un mic zâmbet.

– Asta este scumpo, asta este atitudinea – mi-a spus  şi am mers împreună până în locul unde trebuia să încep să alerg – Nu îţi face griji, Edward m-a asigurat că te va aştepta şi te va observa pentru orice eventualitate – asta nu mă entuziasma prea mult cum o să fiu ridicol, ideea era să nu fie nimeni martor la asta.

– Este necesar? – nu ştiu cum se vedea, dar el a început să râdă.

– Fugi Bella! – a strigat entuziasmat şi aşa am făcut, am fugit până când am ajuns la stâncă şi când picioarele mele au încetat să atingă solul, eram deja aşezată pe un mic scăunel şi zburam. Am strigat din toţi plămânii mei din cauza impresiei şi mica senzaţie de ameţeli, dar adrenalina era mai mare, simţurile mele şi pielea era la o revoluţie maximă şi senzaţia de libertate era delicioasă.

Dacă la început am crezut că o să închid ochii ca să trec peste moment mai repede, asta a fost imposibil, să văd tot acel peisaj, acea întindere a mării de un albastru cristalin atât de paşnică şi senină era paradisul unde într-o zi o să ajung după ce o să mor, fără îndoială aici era cerul şi eu aparţineam lui. Viaţa mea, greşelile mele, durerea mea, fricile mele şi  chiar şi dorinţele, toate acestea au rămas într-o parte a acelui munte şi eu mă puteam gândi doar să respir şi să mă bucur de tot.

Nu erau cuvinte pentru a descrie emoţia şi frumuseţea şi tot o dată vârful de cuţit de teamă care se amestecau împreună, până când în câteva minute am zărit zâmbetul lui Edward şi zâmbetul lui îmi spunea că era şocat şi uimit de îndrăzneaţa mea.

Când am atins pământul el a fugit pentru a mă ajuta cu ţesătura ce începea să cadă peste mine, dar eu în realitate nu eram conştientă de nimic, emoţiile erau încă înrădăcinate în pielea şi în capul meu.

– Eşti bine? – a întrebat puţin speriat şi eu singurul lucru pe care l-am putut răspunde a fost cu o mişcare a capului – Ţi-a plăcut, nu? – zâmbetul lui îi lumina faţa într-un fel atât de diferit, dar nu i-am dat atât de multă importanţă pentru că încă eram visătoare, am simţit din nou. Edward m-a ajutat să scap de hamuri şi de scaun, am îndoit-o şi în aceeaşi linişte am mers până în locul unde ne aştepta jeep-ul care ne va duce înapoi pe munte.

– Bella, ai fost genială! – a strigat Stefan când am ajuns în vârf, am simţit zâmbetul meu din nou şi adevărat – Este incredibil, nu?

– În realitate este genial – am vorbit în sfârşit – Wow, este cea mai frumoasă experienţă pe care am avut-o – i-am spus încă fără să pot crede ceea ce s-a întâmplat.

– Ce puţin te satisface iubitul tău – l-am auzit spunând pe Edward şi Stefan a râs la comentariul lui, dar nu îi acorda atenţie.

– Pot să o fac din nou?  l-am întrebat fără a mă crede pe mine însămi, amândoi au zâmbit ca şi cum aş fi descoperit antidotul pentru cancer.

Am sărit din nou şi Edward a făcut-o de două ori mai mult decât mine, liniştea incomodă din maşină a apărut din nou la fel ca în barcă când ne-am întors în Playa del Carmen, era ca şi cu acea simpatie şi dinamică bună a plecat pentru ca Cullen cel orgolios să se întoarcă.

Când am ajuns la mal, am mers singură spre camera mea în timp ce Edward dădea indicaţii îngrijitorului, în câteva minute am auzit nişte paşi rapizi îndreptându-se spre mine.

– Isabella! – am auzit că mă striga din spatele meu şi fără prea mult chef m-am întors ca să-l văd, faţa lui rece şi fără nici o urmă de bucurie pe care a arătat-o în urmă cu câteva ore – Vreau să fie clar că ceea ce s-a întâmplat în această după-amiază a fost doar o altă experienţă pentru tine pentru a fi recrutată în asta, nu te gândi că trebuie să te tratez ca şi cum am fi nu ştiu ce mari cunoştinţe şi cu atât mai puţin prieteni – am aprobat – Continui să fii angajata mea şi eu şeful tău, dacă am făcut asta a fost pentru că nu am crezut că o să accepţi, dar se pare că ai puţin curaj – să aprob în linişte mi se părea că era ca şi cum aş fi vreo sclavă sau ceva, lăsând lucrurile aşa de clare urma să mă întorc pentru a-mi continua drumul, dar el m-a luat de braţ pentru a mă întoarce din nou – Încă nu am terminat! – a spus cu un ton supărat atât de caracteristic lui – Şi asta – a spus făcând aluzie la ceea ce s-a întâmplat în Cozumel – Va rămâne ca un fel de secret profesional, nu îl vei comenta cu nimeni doar dacă vrei să rămâi fără slujbă şi să nu mai fii angajată nicăieri – şi cum l-am urât în acel moment, atât de arogant şi prost profitând de poziţia lui pentru a mă ameninţa.

– Am înţeles Domnule Cullen – i-am spus cu disperare – Pot să mă retrag sau aveţi vreo nouă idee pentru vreun alt joculeţ? – i-am spus fără să mă pot abţine, el a zâmbit nemulţumit şi a plecat lăsându-mă baltă privindu-l cum pleacă cu aerele lui superioare,

În final am ajuns în camera mea şi în momentul în care m-am întins în patul meu moale mi-am dat seama cât de obosită eram.

– Bella! Unde ai fost toată ziua? – a strigat Heidi aproape de urechea mea – Riley mi-a spus că te certai cu Edward şi că după ai dispărut la fel ca el.

Am oftat şi mi-am amintit de şeful meu prost, la fel ca şi cuvintele lui supărăcioase „nu îl vei comenta cu nimeni doar dacă vrei să rămâi fără slujbă” .

– Am avut o altercaţie dezagreabilă cu Domnul Cullen, dar a plecat pe cont propriu şi eu am decis să cunosc locurile cum eram sigură că nu o să solicite tocmai prezenţa mea – am luat perna pe care stăteam şi înainte să mi-o pun pe faţă am privit-o cu rugăminte – Am mers mult şi îţi imaginezi că sunt frântă de oboseală şi te-aş ruga să nu strigi – am rugat-o poate nu prea frumos, dar în modul în care a venit ca să scoată informaţii, era clar că-mi vorbea doar pentru o bârfă, bârfe de care nu eram interesată nici acum şi nici niciodată.

– Ce simpatică – am auzit-o spunând şi chiar atunci am auzit nişte paşi îndreptându-se spre uşă.

În sfârşit complet singură m-am gândit, dat cum fericirea nu este eternă, un sunet enervat suna în cameră, ceva vibra, mi-am îndepărtat perna de pe faţă şi telefonul de pe măsuţa de noapte a lui Heidi vibra, am încercat să mă întorc la liniştea mea uitând de acel sunt supărător, când în sfârşit a încetat să mai sune am crezut pentru o milisecundă că voi avea linişte, dar a fost rândul telefonului meu mobil să înceapă să sune, cu reticenţă şi dezgust m-am aşezat pe masă şi mi-am căutat telefonul în geantă, am verificat ecranul şi era numărul lui Jasper de aceea am răspuns imediat.

– Da – am spus imediat.

– Bella, eşti ocupată? – spune da, spune da Bella.

– Nu, sigur că nu Jasper, spune – proastă, am gândit.

– Bella am nevoie să mă acompaniezi să caut nişte asociaţi pe care îi vom vedea în seara aceasta, nu am putut conta pe Edward şi Heidi nu răspunde la telefon de aceea am nevoie de ajutorul tău. De ce ne dau instrucţiuni să nu ne separăm de telefoanele noastre dacă prima, care se crede prietena şeful, nu o face? – Bella te aştept în hol, nu este nevoie să te îmbraci atât de formal, dar sper să nu fii îmbrăcată într-o rochiţă foarte scrută – recomandarea lui mi s-a părut puţin ciudată dar am încetat să mă mai gândesc la el, era şeful aşa că trebuia să-i urmez instrucţiunile.

M-am îmbrăcat fără chef cu o cămaşă albă dintr-un material fin pentru a evita căldura şi o fustă care era cu doar două degete mai sus de genunchi, mi-am pus sandale cu tocuri şi mi-am lăsat părul desfăcut.

Când am ajuns în hol un Jasper foarte diferit mă aştepta îmbrăcat cu unul dintre cele mai bune costume şi cu un zâmbet amabil.

– Perfectă – m-a lăudat amabil – În mod normal ne însoţeşte Tanya sau Heidi, dar având în vedere că nu putem conta pe nici una dintre ele te solicităm pe tine Bella – zâmbetul lui s-a schimbat într-un de scuză – Ştiu că acest lucru nu este inclus în schimb, dar, poate îţi place să socializezi cu oamenii – i-am zâmbit ca să nu îşi facă griji, el era foarte amabil cu mine şi sigur că voi ajuta dacă pot.

– Nu îţi face griji Jasper pentru că dacă stă în puterea mea să vă ajut, o voi face încântată – şi chiar aşa era, poate cu idiotul de frate al lui nu aş fi atât de drăguţă.

Am mers cu Jasper cu o maşină de lux până la aeroport unde i-am întâlnit pe asociaţii lui cu care se vor întâlni în seara aceasta.

– Majoritatea investitorilor cu care avem de a face îi tratăm cu prietenie – asta nu suna foarte bine – Sunt prieteni cu Edward cu care împărtăşeşte anumite gusturi – a spus ca şi cum ar fi evident ca să înţelegi – Să spunem că sunt investitori care nu sunt atât de agreaţi de Edward şi de aceea el nu s-a deranjat să se întâlnească cu ei în locuri ca acestea, el pur şi simplu îşi face treaba şi termină, dar când începe sau încheie o investiţie cu prietenii, profită de asta pentru a amesteca anumite plăceri cu munca pentru a se simţi satisfăcuţi – strălucirea din ochii lui Jasper demonstra câtă iubire avea pentru fratele lui.

– Pe tine personal nu te deranjează să-l urmezi în toate exigenţele lui? – l-am întrebat cu grijă.

– În unele cazuri puţin, dar doar în partea în care trebuie să mă îndepărtez de Alice – l-am privit fără să ştiu ce să spun – Alice este soţia mea – faţa lui s-a luminat din cauza dragostei – Ciudat, este că am cunoscut-o datorită lui Edward şi pentru că îi pot tolera felul de a trăi, simt că îl pot ajuta în acelaşi fel – ei bine eu cred că Jasper chiar are o inimă bună, dar el aşteaptă practic un miracol – Ştiu că Edward poate părea foarte dur sau chiar puţin supărat – supărat? Eu nu aş folosi un asemenea cuvânt – Dar are o inimă mare şi o capacitate minunată d a iubi, doar că se teme că nu se va mai recunoaşte – l-am auzit pe Jasper fără întrerupere, adevărul este că nu gândeam în acelaşi fel şi cred că iubirea de frate era mai puternică sau chiar evidentă, oricum persoane ca Edward Cullen nu ştiu să se iubească decât pe ele însăşi.

Când în sfârşit am ajuns la aeroport, Jasper a înaintat până când a ajuns la un bărbat musculos şi mare, pielea lui închisă la culoare strălucea ca şi cum ar fi fost bronzat, după ce l-a îmbrăţişat pe Jasper şi ochii lui închişi la culoare s-au întâlnit cu ai mei, corpul meu a vibrat complet din cauza intensităţii.

– Şi acest îngeraş? – a întrebat cu un zâmbet orbitor.

– Nu începe Jacob – l-am auzit pe Jasper spunând după ce a oftat şi şi-a dat ochii peste cap – Este înlocuitoarea Tanyei, de aceea mi-ar plăcea ca măcar o dată în viaţă să fii profesional şi având în vedere că Edward s-a comportat bine de data aceasta, aştept acelaşi lucru şi din partea ta – bărbatul brunet s-a apropiat de mine şi mi-a luat mâna sărutând într-un fel de salut.

– Încântat frumoas-o, Jacob Black – s-a prezentat fără să-şi îndepărteze privirea de la mine  Şi această frumoasă damo ce nume are? -a fost atunci când am reacţionat ruşinată pentru că am rămas mută în faţa aceea ce a spus.

– Isabella Swan – i-am spus ruşinată – Dar toţi îmi spun Bella – el a zâmbit dezvăluindu-şi dinţii luminoşi.

– Încântat Bella – Jasper s-a apropiat de noi şi m-a prins de umeri.

– Sper că o să fii în stare să urmezi exemplul lui Edward – a spus el îndepărtându-mă de Jacob.

M-am asigurat ca toate actele lor şi echipajul să fie în completă ordine, am dat ordinul să fie trimişi direct la hotel şi aşa în final am plecat toţi trei înapoi.

– Şi spune-mi Bella, la ce te gândeşti să faci în seara aceasta? – înainte să mă gândesc la un răspuns sau să spun ceva Jasper a intervenit.

– Jacob te rog, ai putea să concentrezi pe ceea ce am venit să facem şi să laşi plăcerea în afara afacerii, mâine te poţi plimba şi o să vezi că pe plajă o să găseşti o mulţime de femei – tonul lui Jacob a sunat puţin supărat.

– Eşti plictisit, o să vorbesc cu Alice ca să-ţi dea voie să ieşi mai mult în lume cu Edward şi cu mine – el nu înceta să mă privească şi să zâmbească.

– Alice ţi-ar face o vasectomie înainte să mă lase pe mâinile tale – i-a răspuns Jasper cu un zâmbet care lăsa deoparte orice supărare.

Eram concentrată pe alte lucruri până când am auzit ceva ce mi-a captat atenţia în maşină, dar m-am prefăcut ocupată şi am continuat să privesc afară.

– Edward chiar nu s-a interesat? – cu colţul ochiului am putut vedea că Jacob arăta spre mine cu o mişcare a capului.

– Poate tu poţi să scoţi mai multă informaţi, eu nu am nici o idee – a fost tot răspunsul.

Când maşina a oprit în faţa hotelului, şoferul amabil mi-a deschis uşa şi am ieşit imediat.

– Jasper dacă nu ai nevoie de mine, mă retrag pentru a mă odihni – i-am spus educată, el a aprobat ca un salut şi am făcut acelaşi lucru cu prietenul lui.

Am mers până în hol pentru a cere cheia camerei pe care o împărţeam cu Heidi şi ceva în mine s-a spart când l-am văzut pe Edward mergând alături de Heidi, amândoi foarte apropiaţi şi din câte se părea nici unul nu s-a obosit să se aranjeze.

– Bella aici eşti! – a spus ea foarte uşurată când m-a văzut – Eram preocupată pentru că nu te-am găsit nicăieri – sigur, îmi imaginez că ai fost foarte preocupată pentru că erai în pat cu Edward.

– Jasper mi-a cerut să-l însoţesc pentru a… – nu am reuşit să termin ceea ce aveam de spus.

– Edward, prietene! – vocea puternică a lui Jacob a răsunat în tot locul.

– Jacob! – Edward a zâmbit foarte fericit să-l vadă şi mi-a amintit de acel Edward de dimineaţă, amândoi s-au îmbrăţişat puternic ca şi cum nu s-ar fi văzut de ani, dar ceva îmi spune că acel salut era obişnuit pentru ei.

Cu Heidi am schimbat o privire rapidă în timp ce cei trei bărbaţi au început să vorbească despre muncă, m-am întors ca să ies de acolo cum acele teme nu mă interesau.

– Hei Bella! – vocea puternică a lui Jacob m-a strigat din spate, m-am întors nu prea convinsă – În seara aceasta avem o întâlnire de afaceri cu nişte prieteni în pub. Vrei să mă însoţeşti? – invitaţia lui era atât de clar formulată încât puteam să accept, dar şi să refuz, dar intensitatea privirii lui lăsa de înţeles că vroia să merg cu el.

– Ce faci idiotule? – i-a spus supărat Edward – De data aceasta am venit să lucrăm serios şi nu sunt dispus să pierd milioane pentru prostia ta.

– Vreau doar să mă însoţească. Frate nu îţi face griji, îţi promit că o să fiu eficient – privirea lui nu s-a îndepărtat de la mine.

– Ea este angajata mea – vocea lui era ameninţătoare.

– Ştiu şi cum faci diferenţa va trebui să remarci că este angajata ta şi pentru mine este doar o simplă turistă – mi-a zâmbit mulţumite şi nu am putut să nu îi întorc zâmbetul satisfăcut pentru că l-a făcut să tacă – Ce spui? O să vorbim câteva lucruri în legătură cu munca, dar îţi promit că nu o să întârzii şi o să te scot la dans şi o să bem ceva – şi adevărul este că oferta lui suna foarte tentant fără să menţionez că bărbatul era foarte atractiv şi nu era arogant ca Edward Cullen.

– Încântată – i-am spus, dar de data aceasta l-am privit pe Edward mlţumită să-l văd supărat. De ce? Nu aveam nici o idee.

Anunțuri

21 comentarii la “Capitolul 4

  1. Pingback: Capitolul 4 din Último Vuelo | Just Words Or Maybe Not

  2. dragut
    il ador pe jacob
    traducerea minunata
    app la ce facultate te duci?
    de abia astept un nou capitol sa vad ce se va intampla cu trioul asta
    a si poti sa-mi spui si mie cum se numeste melodia ficului justitie oarba?
    xoxo

  3. AAAAA!!!!!!!!!! Goamne capitolul a fost de-a dreptul G-E-N-I-A-L ! Cam scurt , dupa mine, ori ca am citit eu totul prea prinsa in actiune , insa mi-a placut la nebunie! Mai vreau ! Next next next cat mai repede !!!!

  4. se pare ca edward are concurenta….ar trebui sa ia si el putina atitudine….unde a disparut tot sarmul lui????un capitol din perspectiva lui nu este????abia astept continaurea;;)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s