Capitolul 13: Melodia şi Cina II

Instantaneu obrajii mei s-au colorat într-un roşu aprins şi buzele mele s-au mişcat pentru a pronunţa acele cuvinte dulci care niciodată nu au scăpat de pe buzele mele. Edward a zâmbit din cauza nervozităţii mele arătându-mi cu privirea lui ternă să-l urmez. Am aprobat şi mi-am muşcat nervoasă buza inferioară, zâmbind timid în timp ce el m-a luat de mână ca să mergem împreună. Dintr-o dată, Edward s-a oprit în faţa unei frumoase uşi glisante cu ferestre mari de sticlă, cu desene frumoase şi trandafiri sculptaţi. Nu ştiam de ce s-a oprit până când mâinile lui au trecut la ochii mei şi respiraţia lui moale şi caldă mi-a gâdilat urechea.

– Închide ochii Bella…şi bucură-te de surpriză…

Am ascultat şi am închis ochii în timp ce Edward făcea puţin zgomot să deschidă uşa. Am putut să observ cu ceva mai multă claritate; dar era o lumină slabă de la…vele? Cu grijă am încercat să deschid ochii dar Edward a fost mult mai rapida decât mine şi mi-a acoperit ochii şi mi-a şoptit cu o voce foarte…senzuale…să nu fiu rea şi să aştept să fie gata. Am suspinat nervoasă şi am aprobat cu capul uşor în timp ce ochii mei nu mai erau acoperiţi de mâinile lui. Eram complet îndrăgostită de Edward şi de aceste gesturi şi de acele şoapte mă făceau să tremur şi aproape să cad pe jos din fericire nu am căzut până acum pentru că nu vroiam să mă mai fac ridicolă în faţa lui. Dintr-o dată mirosul delicios al lui Edward mi-a inundat nasul şi am auzit paşii lui Edward apropiindu-se de mine.

– Deschide ochii…Isabella… – când îmi pronunţa numele se simţea ca o pură posesie şi am ascultat încet.,

– Haide, am murit în mâinile lui Felix şi acesta trebuie să fie un vis… – Edward a râs în faţa comentariului meu şi cu un şerveţel pe braţul lui a făcut o reverenţă.

– Bine aţi venit la o noapte magică de neuitat domnişoară.

– Mu-Mulţumesc…

Parchetul a fost acoperit de un strat moale de petale trandafiri roşii şi unele petale albe care contrastau într-un contrast dulce. Masa era situată lângă şemineul strălucitor şi un candelabru cu câteva lumânări aprinse. Pe masă era un coş cu pâine, un bol cu salată proaspătă şi două castroane de supă decorat cu o crenguţă roz marin fiecare. Edward a mers până la un scaun, retrăgându-l ca un domn ca eu să mă aşez. M-am aşezat şi el a împins scaunul până când am fost bine aşezată în faţa farfurii cu supă. M-am gândit că Edward o să ia loc de asemenea  în faţa mea dar înainte mi-a pus şerveţelul de pânză albă în poala mea şi a mers ca să se întoarcă în câteva secunde cu o sticlă de apă minerală şi două pahare. M-a servit prima dată pe mine şi după a umplut celălalt pahar aşezându-l în faţa farfuriei lui cu supă. Apoi s-a aşezat în faţa mea şi a ridicat paharul.

– Mulţi spun că aduce ghinion să ciocneşti cu un pahar de apă, dar nu îmi place să beau vin sau şampanie deoarece nu vreau pentru nimic în lume să uiţi seara asta – eu am ridicat paharul zâmbind – Beau pentru că fata cea mai frumoasă din lume a acceptat să ia cina cu mine… – am roşit din nou şi mi-am muşcat buza inferioară.

– E-Eu beau pentru…această seară minunată…

– Chin, Chin – a şoptit în timp ce loveam paharele noastre şi am luat o înghiţitură.

Cina a fost liniştită şi perfectă, amândoi am discutat plăcut, am râs, am ciocnit pentru prostii şi ne-am bucurat de simpla prezenţă a celuilalt. Adevărul este că la începutul cinei eram destul de nervoasă, pentru seara romantică;dar când am început să vorbim, totul a fost…perfect. Primul fel, supa, era delicioasă şi următorul fel era friptură cu cartofi şi sos picant. Niciodată nu m-am gândit că Edward ştie să gătească atât de bine. Exact cum mi-a spus, dragostea lui pentru gătit a început când Emmett, într-o încercare de a pregăti mâncare pentru Alice şi el – când părinţii lui erau la serviciu – aproape a dat foc bucătăriei. Din acel moment Esme a preferat ca Edward să facă cina şi l-a învăţat reţetele bazice şi simplu pentru cina fraţilor lui, atunci a fost, când a descoperit că îi plăcea să gătească şi a început să înveţe şi să facă propriile lui reţete delicioase de mâncare.

– Totul este delicios Edward, eşti un bucătar foarte bun – complimentele mele l-au făcut să zâmbească şi aproape să roşească.

– Mă bucur că ţi-a plăcut Bella.

Încet s-a ridicat de la masă şi a strâns toate farfuriile. Am încercat să mă ridic să-l ajut; dar el pur şi simplu a negat încet cu capul şi m-a sărutat pe frunte ca să nu mă mişc din loc. Nu am putut să-i neg nimic, doar m-am acomodat un pic pe scaun şi mi-am privit timid genunchii despărţindu-mă de privirea lui intensă de pe faţa mea din nou roşie. Edward nu a întârziat să vină după puţin timp cu o cupă de îngheţată cu fulgi de ciocolată, sirop de caramel şi un tub de prăjituri. Când am văzut acele feluri de mâncare nu încetam să mă întreb dacă eram în casa lui Edward sau într-un restaurant de cinci stele sau poate avea un bucătar ascuns în bucătărie.

Edward s-a aşezat din nou pe scaunul din faţa lui şi cu o linguriţă a început să-şi mănânce îngheţata, aproape am făcut un atac de cord când şi-a umezit buzele cu creme şi le-a lins. Nu ştiam dacă provocările lui erau intenţionate sau erau accidentale, ştiam doar că roşul din obrajii mei erau mai evidente când zâmbetul s-a format pe faţa lui. Repede, dorindu-mi ca pământul să mă înghită, am luat lingura şi am gustat îngheţata, ca toate celelalte, de asemenea era delicioasă. În timp ce mâncam îngheţata, bucurându-mă să admir focul din şemineu şi auzind sunetele scoase. În orfelinat de asemenea era un şemineu enorm în salon şi nopţile de iarnă îmi plăcea să stau şi să văd cum arde focul pentru că întotdeauna îmi transmitea o pace infinită. Niciodată nu am înţeles prea bine de ce, dar îngrijitoarele spuneau că este posibil ca înainte să ajung la orfelinat în casa mea era unul asemănător.

– La ce te gândeşti Bella? – m-a întrebat Edward făcându-mă să cobor dintre nori.

– Eh? Eu? – am întrebat confuză – Î-în nimic, doar că, îmi place foarte mult să admir focul din şemineu, mă face să mă simt bine…

– Atunci am ales casa potrivită – a zâmbit.

– Casa potrivită?

– Bella eşti aici de mult timp şi nici măcar nu m-ai întrebat unde suntem – a râs.

– Sunt puţin ameţită… – am şoptit ruşinoasă.

– Părinţii noştri ne-au dăruit fiecăruia o casă, un spaţiu doar pentru noi. Casa lui Emmett este în oraş, este o vilă cu piscină în apropierea centrului oraşului, îi place mult să meargă la petreceri. A lui Alice este aproape de centrul comercial, este enormă şi foarte modernă şi cu camere pentru haine pentru ea şi a mea este în pădure, aproape de lac, este o cabană din lemn, nu prea luxoasă dar foarte confortabilă şi liniştită. Fraţii mei mi-au oferit casele lor dar eu ştiam că asta va fi casa care îţi plăcea. Bine ai venit la mine acasă Bella.

Nu-mi venea să cred, dar câţi bani avea familia Cullen? Mi-a luat câteva secunde ca să ies din uimirea mea şi am aruncat o privire prin jurul meu. Această casă avea foarte mult din stilul lui Edward, liniştită, familiară; dar totodată foarte îngrijită, cu lux şi foarte frumos. Era clar că el mă cunoştea la perfecţie. Încă îi admiram casa, am luat o nouă linguriţă de îngheţată şi încă una. Acea îngheţată era prea bună ca să o las acolo risipind-o. Ce nu înţelegeam era de ce Edward a lăsat un pic în paharul lui şi a început să se aplece spre mine. C-Ce pre-pretindea să facă cu e-ea? A strigat foarte nervoasă vocea din capul meu. Eu nu ştiu ce să fac, eram total paralizată şi nici măcar nu am putut să deschid gura sau să-i pot spune ceva ca să-l opresc, deşi adevărul este că nu vroiam să se oprească. Buzele lui erau din ce în ce mai aproape de ale mele şi respiraţia mea mă gâdila.

– E-Edward…

Am articulat într-un final; dar el doar a zâmbit într-un fel ştrengar şi a continuat să se apropie. Într-un final am făcut inevitabilul, am închis ochii încet şi am aşteptat sărutul etern şi dulce în contact cu buzele mele. A trecut destul de mult timp de când amândoi am experimentat în acea noapte în cazinou şi îmi era dor de acea atingere a corpului meu. Dar dintr-o dată şi împotriva tuturor cotelor mele, buzele lui niciodată nu au ajuns la ale mele, ci mi-a atins nasul cu vârful limbii şi gâdilându-mă. Fără să pot să evit am deschis dintr-o dată ochii şi Edward s-a îndepărtat privindu-mă atent cu un mic zâmbet răutăcios care îi lăsa dinţii să se vadă.

– Îmi pare rău aveai un pic de îngheţată acolo şi în familie ne-au învăţat că este foarte rău să risipeşti mâncarea…

Am gemut un pic în timp ce îmi muşcam buza inferioară şi am provocat ca râsul melodios al lui Edward să inunde locul. Din câte se pare Edward se bucura să mă vadă nervoasă. M-am înclinat peste masă şi cum a făcut Edward cu mine înainte şi am luat cu linguriţa din îngheţata lui.

– Spune ahh – i-am cerut şi Edward a ascultat deschizându-şi gura.

Am introdus linguriţa în gura lui şi el a gustat îngheţa ca şi cum niciodată nu ar mai fi fost atât de delicioasă ca azi. Obrajii lui erau roşii; se pare că şi devenea agitat când mă apropia de el, puţin improbabil în realitate dacă mă iubea sau nu, eu eram fericită să mă bucur de frumoasa culoare a obrajilor lui. El era atât de dulce şi această seară era perfectă, nu vroiam să o stric cu sentimentele mele proaste.

În timp ce eu mă lăsam purtată de sentimentele mele, Edward a luat aceeaşi linguriţă pe care înainte am introdus-o eu în gura lui şi a luat altă bucată de îngheţată apropiind-o de gura mea ca să fie el cel care îmi dă mie se mănânc de data asta, Am ascultat, şi ca o fetiţă mică am deschis gura în timp ce Edward îmi dădea îngheţata. Între zâmbete, şi dându-ne să mâncăm câte un pic unul altuia, am terminat în sfârşit de mâncat cele două cupe de îngheţată şi am strâns masa. Edward m-a trimis în salon în timp ce el ducea vasele la maşina de spălat vase şi eu m-am aşezat în faţa şemineului. Ştiu că eu i-am spus; dar adoram căldura focului.

– Ţi-a plăcut cina Bella?

Dintr-o dată braţele lui Edward m-au înconjurat şi abdomenul lui bine format a rămas lipit de spatele meu. Eu nu am spus nimic, pur şi simplu am aprobat din cap şi m-am ghemuit un mic între braţele lui. Era atât de bine să-i simt inima cum bate accelerând şi acele note suave ale melodiei în timp ce îmi cânta la ureche. Din nou acea melodie, am auzit-o la cazinou, la pian când Edward cânta şi din nou aici. Ce era melodia aia? Acea întrebare apărea întotdeauna în mintea mea.

– Edward…acea melodie care este?

– Care? – m-a îmbrăţişat cu un pic mai multă forţă – Asta? – a început din nou să cânte făcându-mă şi mai nervoasă şi mi-a luat bărbia ca să-mi întorc un pic capul şi să mă privească în ochi – Ai inspirat-o tu în cazinou. Prima dată când ai dormit în braţele mele…nu întreba acum…o să-ţi spun doar că m-a inspirat inima mea…

M-am înroşit din nou li de data asta eu am fost cea care ne-a apropiat feţele încet. Înainte să închid ochii am văzut cum Edward se apropia şi el. Era asta o invitaţie? Ce mai contează dacă este sau nu, ai şansa să-l săruţi pe Edward Cullen! Mi-a strigat vocea din capul meu şi evident asta am făcut. M-am apropiat puţin de buzele ispititoare ale lui Edward în timp ce mâna lui a început să-mi mângâie obrazul. Asta era ca şi cum aş fi visat, el vroia să mă sărute, cum spuneam înainte nu mă interesa ce simţea Edward, pentru că aveam nevoie să mă simt din nou iubită ca în acea noapte când buzele noastre s-au întâlnit pentru prima oară. Respiraţia lui liniştită a început să mă gâdile pe buze, una dintre mâinile mele a descoperit cât de distractiv era să mă joc cu degetele în părul lui Edward. Nu eram sigură dacă trebuie să continui sau nu, la urma urmelor Edward m-a întrebat prima dată la cazinou. Am deschis un pic buzele ca să-l întreb ce îşi dorea, dar nu am mai avut timp să termin când mâna lui a trecut prin părul meu şi m-a tras lângă el eliminând distanţa care ne despărţea.

Încă nu am găsit cuvintele exacte ca să descriu acel sărut, dar era pur, dulce, dar în acelaşi timp necesar, era dorinţă şi era…dragoste? Ochii mei s-au închis lent în timp ce buzele lui le mângâiau pe ale mele. Era magic, perfect. Simţeam căldura şemineului din faţa noastră şi căldura unuia dintre braţele lui din jurul mijlocului meu şi pieptul lipit de spatele meu, eu m-am întors un pic în braţele lui ca să am un acces mai bun la buzele lui. Am vrut ca timpul să se oprească, ca buzele lui să nu le părăsească niciodată pe ale mele şi acest etern şi frumos contact să dureze pentru totdeauna. Din nefericire asta nu s-a întâmplat şi buzele lui încet le-au părăsit pe ale mele. Încet am deschis ochii şi când am făcut-o am dat de ochii lui Edward arzând în ai mei.

– Bella…eu…vin-o cu mine te rog…

Edward s-a ridicat luându-mi mâna cu dragoste şi a început să meargă undeva. Eu m-am lăsat condusă, la urma urmelor, încă emoţionată de acel sărut. Am văzut cum am mers până la scări, dar în loc să urcăm  am intrat pe o uşă din dreapta lor. Edward a încercat să o deschidă repede, dar zăvorul a rezistat un pic, părea nerăbdător, mai mult, nervos. În cele din urmă a reuşit să deschidă uşa şi încet m-a scos din casă şi a închis uşa. Dacă înainte am crezut că camera unde am cinat era frumoasă, asta era ca în rai.

Am ajuns în partea din spate a casei şi exact cum Edward mi-a spus, aceasta comunica cu un lac mic, ce nu mi-a spus era restul. Din pridvorul unde ne aflam până la malul lacului pe gazon se afla un covor frumos alb cu petale de trandafir care ducea la malul lacului, între cele două drumuri de trandafir era câte o lumânare de sticlă ca să nu cauzeze vreun incendiu. Am admirat peisajul câteva secunde până când Edward mi-a întins mâna.

– Însoţeşte-mă Bella…este ceva ce trebuie să-ţi spun…

Incapabilă să neg ceva acelui zâmbet dulce care era desenat pe faţa lui, i-am luat mâna caldă şi am început să merg lângă el peste acele petale de trandafir alb. Nu încetam să privesc în jurul meu, să admir acel peisaj atât de frumos tipic unui vis din filmele Disney, era magic, era minunat şi perfect pentru că Edward era cu mine. Am continuat să mergem încet şi dintr-o dată ne-am oprit exact la banca de lângă acel frumos lac exact unde apa începea să ajungă la degetele picioarelor mele. Am privit câteva secunde acel lac liniştit şi după l-am privit pe Edward.

Ochii lui mă priveau cu intensitate dar în acelaşi timp cu o scânteie de teamă şi agitaţie. Acum şi eu începeam să fiu foarte nervoasă, nu ştiam care erau intenţiile lui Edward. Dacă m-a sărutat ca să…Ce se întâmpla cu tot ce s-a întâmplat noaptea trecută? De ce a fugit dacă şi el mă iubea?

Nimic nu mai are sens, dar nu a mai contat când Edward a luat nişte petale de pe peluză.

– Viaţa este ca apa Bella…câteodată este calmă, clară, armonioasă şi perfectă; dar uneori… – a dat drumul la altă petală – Se îmbină cu obstacole care perturbă, cu confuzie…dar din fericire, sunt persoane care te ajută să-ţi recapeţi viaţa perfectă – a introdus mâna în apă şi a scos petala – Bella, vreau să mă laşi să fiu acela care îţi adună petalele din apă. Vreau să fiu acela care îţi vindecă durerea, care îţi vindecă rănile. Vreau…să totul pentru tine – Edward mi-a luat mâinile şi le-a mângâiat cu dulceaţă – Isabella…de prima dată când te-am văzut în acel cazinou, de când m-ai lăsat să mă pierd în ochii tăi de culoarea ciocolatii, de când mi-ai şoptit numele tău în acea formă timidă. Pur şi simplu de când m-ai lăsat să văd acel zâmbet frumos – mi-a mângâiat cu degetul buzele – Nici nu îţi imaginezi cum mai cucerit în ziua aia. Mă încântă să văd acele mici adâncituri care se formează în obrajii tăi când zâmbeşti, cum obrajii tăi prind o culoare de roşu, când îmi şopteai numele în vis în cazinou, cum degetele tale îmi mângâie părul şi obrazul, cum mă îmbrăţişezi când te simţi singură. Mp încântă fiecare parte din tine, din cap până în vârful picioarelor. Isabella…închide ochii… – încet am ascultat – Poţi să deschizi… – a şoptit după câteva minute şi l-am văzut aproape cu ochii inundaţi în lacrimi de fericire când am văzut petalele de trandafir pe care a pus o pietricică ca să nu zboare a scris… – Te iubesc… – a şoptit la urechea mea – Ştiu că ieri, era momentul să o spun şi crede-mă că abia m-am abţinut cheful să-mi confesez sentimentele; dar când m-a sunat Jacob şi mi-a urat succes pentru azi, m-am gândit că ideea asta era mai frumoasă ca să-mi deschid inima. Aşa că spune-mi Bella…M-ai face băiatul cel mai fericit din lume dacă mi-ai corespunde şi ai fi iubita mea?

– Eu…Eu… – nu aveam cuvinte, nu-mi venea să cred că se întâmpla asta şi câteva lacrimi mi-au scăpat din ochi.

– Bella, nu contează dacă nu simţi acelaşi lucru ca mine…

Nu l-am lăsat să termine, pur şi simplu am închis ochii  şi l-am sărutat. L-am sărutat ca şi cum mâine nu mai există demonstrându-i cu un gest ceea ce nu puteam spune prin cuvinte. Edward nu a ezitat să mă i-a de mijloc aducându-mă mai aproape de el şi sărutându-mă cu atât dulceaţă; dar în acelaşi timp cu atâta iubire, şi dragoste. Îl iubeam, îl iubesc şi o să îl iubesc pentru toată eternitatea.

Încet buzele noastre s-au despărţit cu puţin dificultate, cum nici unul dintre noi nu vroia să sfârşească sărutul niciodată. Ochii lui Edward mă priveau aşteptând răspunsul meu aşa că i-am luat faţa în mâini şi am şoptit.

– Erau lacrimi de fericire, pentru că nimic nu m-ar face mai fericită decât să fiu iubita ta, pentru că…- m-am ridicat în vârful picioarelor şi i-am şoptit la ureche – Te iubesc Edward…

Cuvintele erau în plus şi Edward pur şi simplu m-a sărutat din nou. Era încă atât de magic, atât de magic când buzele lui şi ale mele se uneau în acest fel atât de magic şi de perfect. Eram destinaţi pentru a ne uni perfecţi, ca să ne iubim cum nimeni nu a fost niciodată în stare să se iubească. Luna plină de pe cer ne privea dragostea,  apa de lângă noi reflecta corpurile noastre unite, pădurea tăcea doar pentru noi şi corpul meu, mintea mea şi sufletul meu nu erau în stare să accepte că în sfârşit puteam să fiu fericită, că în sfârşit nu o să mai fiu singură, că în curând o să fiu Isabella Cullen şi că totul va începe când eu, pur şi simplu era Isabella orfana, premiul unei partide de poker (premio de una partida de póker)

Anunțuri

12 comentarii la “Capitolul 13: Melodia şi Cina II

  1. prima … imi place capitolul acesta foarte mult … de abia astept continuare … felicitari pt munca depusa ::D:D:D:D:D:D

  2. CE roamntiiiiiiiiccccc
    Ficu este foarte bun, pacat ca nu are cap mai multe si mai multe si mai multe
    Cea mai talentata traducatoare pufyyy se stie >:D<

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s