Capitolul 13: Dispută

Bella POV

Ce? Eu? Însărcinată? Ah, nu! Dar luam pastile…

Am început să rememorez…În ce zi le-am uitat? Ştiam că era o zi în care le-am uitat…în realitate mai mult de o săptămână. Dumnezeule! Ce cap!

Acum cât timp nu…Edward sau Jacob? Nu, Jacob nu putea fi…mă protejam…eu…da, mă protejam, nu era el…Edward? O să-i dăruiesc un copil soţului meu?

Dumnezeule! Asta era mult!

Carlisle şi Edward mă priveau surprinşi. Încă nu am spus nimic, cu siguranţa faţa mea surprinsă i-a alarmat.

Edward mă privea cu dulceaţă…un moment dulceaţă? Da asta reflectau ochii lui…

El mă înţelegea, acum mă înţelegeam şi eu…ciudat aveam încredere în el…în acel moment de tristeţe mâinile lui îmi acopereau întunericul şi mă înconjurau. Edward nu m-a minţit, el întotdeauna mi-a spus adevărul…şi eu întotdeauna am crezut că sunt doar şiretenii.

Mi-a mângâiat părul şi mi-a sărutat fruntea…Ce mi se întâmpla de nu mă mai deranja prezenţa lui? Îmi plăcea privirea lui, el a redevenit Edward cel dulce…şi eu…eu în mod ciudat mă simţeam bine cu el, era ca şi cum o putere supranaturală care creştea în mine, m-a făcut să uit de ce îi purtam pică.

– Bella? – mi-a atras atenţia Carlisle.

– Ah? – am spus dezorientată, totul se învârtea cu mine. Cu sentimentele mele pentru Edward s-au schimbat atât de iute?Asta este neobişnuit…

– Eşti bine? – m-a întrebat Carlisle…

Dar…Ce face Carlisle cu haina aceea de doctori pe el dacă el era un mare antreprenor? De ce mă gândeam la prostii? Doamne! Ce chef aveam şi eu.

– Ce faci cu un costum de doctor? – am spus puţin ameţită.

Edward şi Carlisle au zâmbit.

– Pentru că sunt doctor, tatăl meu nu mi-ar fi dat întreaga avere dacă nu aş fi fost cineva – a spus privindu-l pe Edward.

Acesta s-a ruşinat.

Am rămas în linişte gândindu-mă la marele eveniment…erau multe Cum se presupune că pot să asimilez aşa ceva?
– Vei fi mamă. Nu îţi sugerează nimic asta? – a insistat Carlisle în picioare lângă patul meu.

Oh! Adevărat…în afara de faptul că sentimentele mele pentru Edward s-au schimbat, de asemenea eram însărcinată…Un copil? Eu, la vârsta asta o să am un copil? Niciodată nu a fost în planurile mele…dar nu puteam să neg că mă făcea fericită…

– Da, doar că m-a luat prin surprindere, mi-a venit ciclul regulat şi m-am protejat – am semnalat confuză.

Edward îmi strângea mâna, mângâindu-mi ocazional spatele.

– Voi fi bunic…- a gândit cu o voce tare.

Edward nu a spus nimic, doar mă mângâia…

– O să fim părinţi. Poţi să spui ceva? Mă simt incomod cu tăcerea ta – i-am spus suav.

El pentru prima dată şi-a conectat privirea de a mea, m-am simţit ca şi cum inima îmi ieşea din piept. De ce acum? Ce s-a întâmplat la acel consult ca sentimentele mele să se schime atât de mult? Mi-au spălat creierul cât am fost inconştientă?

Atunci mi-am amintit ce am spus în acea înregistrare…tatăl lui Edward mă bătea…un fior m-a străbătut când am auzit ţipetele.

– Ei bine, trebuie să vă părăsesc…mă voi întoarce curând – a spus Carlisle.

– Aşteaptă…cât timp trebuie să stau aici? – am întrebat puţin disperată.

Detestam mirosul de spital.

– Două zile, după aceea poţi pleca –  zâmbit şi a plecat.

Împreună cu Edward am rămas într-o linişte incomodă, vroiam să o întrerup şi să vorbim o dată, dar nu ştiam ce să spun. Cum să-i explic situaţia mea? Vroiam să ştiu mai multe despre ce ştia el, despre trecut…

– Bella – mi-a întrerupt gândurile fără să mă privească – Iartă-mă pentru tot, pentru trecut, prezent şi poate şi pentru viitor, în viaţa asta sau în cele care o să vină…eu…pur şi simplu nu ştiu cum să mă port cu tine, eşti atât de tu şi în acelaşi timp atât de diferită încât mă derutezi, dar sentimentele mele pentru tine nu se schimbă, sunt constante în timp şi în existenţele noastre. Eşti tot pentru mine şi acest copil care vine reafirmă sentimentele mele – a ezitat – Iartă-mă dacă am fost inconsecvent încât nu ţi-am vorbit, dar tu nu ştii durerea pe care o am de când ştiu tot şi chiar de când nu am înţeles…Bella, nu este nimeni în lume dacă nu ai fi tu…nu este nimeni care să mă intereseze mai mult decât tine…dacă aş putea da timpul înapoi şi să refac tot aş face-o…

Lacrimi au început să-mi curgă auzindu-l cum îmi declară dragostea, inima mea scotea zgomote puternice şi pieptul era disperat în faţa loviturii finale.

– Bella eşti lumea mea şi pentru tine sunt cine sunt…nu merit în lume nimic mai mult decât o şansă să te fac fericită…doar nu-mi întoarce spatele când încerc să înfrunt temerile noastre…nu o face…nu acum când am decis să te iau de mâînă şi să te protejez de tot ce nu am fost în stare atunci…doar iartă-mă…T-te iubesc – a încheiat.

Nodul din gât a explodat…lacrimile mele au început să iasă la iveală…Cum de sunt aşa idioată?Am orbit în felul acesta…el…întotdeauna a fost el. Edward este tot pentru mine, fiecare discuţie era pur şi simplu frică să simt ceva pentru el.

Amândoi am plâns mult timp, în timp ce el îmi mângâia părul şi ofta în urechea mea.

– T-te iubesc – am şoptit.

Am continuat să plângem, îl iubeam…eu…eu îl iubeam mai mult decât orice în lumea asta şi îmi corespundea, nu mă interesa ce s-a întâmplat în altă viaţă, eu ştiam că asta este trecut, eram alte persoane…acum aveam şansa să trăim să fim fericiţi şi nu o să-o pierdem…

Ne-am despărţit încet, el mi-a mângâiat buzele cu ale lui în cel mai tandru sărut de care am avut parte în toată viaţa mea…i-am mângâiat părul şi el a sărutat din nou colţul buzelor mele.

– Iartă-mă – a şoptit – Am fost un idiot…şi tu ai dreptate când spui cât de imbecil sunt.

– N-nu – vocea mea încă părea ruptă – Eu am fost idioata cu prejudicii şi neîncrezătoare.

Amândoi aveam multe să ne iertăm, dar dragostea era evidente…doar noi eram orbi.

Zilele au trecut repede şi curând am ieşit din spital. Carlisle mi-a recomandat să stau în pat. Pentru scurta mea lună de sarcină nu era recomandat nici un fel de efort.

– Suntem acasă – a zâmbit Edward.

– Pentru prima dată suntem – am zâmbit.

Pentru mine acum era prima dată când aici era acasă şi nu închisoarea mea.

Cirille a decorat casa cu nişte baloane frumoase şi pe perete puteam citi:

Bine ai venit,dragă Bella.

Am zâmbit din cauza detaliilor şi l-am sărutat pe Edward drept mulţumire.

M-a purtat cu grijă în braţe până în camera noastră şi s-a aşezat lângă mine.

– Ce facem acum? – a întrebat puţin speriată.

Viaţa noastră s-a schimbat radical, gata cu certurile absurde…dar, Cine ştia de bebeluşul nostru?

– Ce vrei să spui? – a întrebat mângâindu-mi burta.

– Cine mai ştie de sarcina mea? Le-aţi spus părinţilor mei?

– Nimeni în afară de mine şi părinţii mei…nu le-am spus a lor tăi pentru că am crezut că tu trebuie să le spui – m-a sărutat tandru.

Am luat telefonul şi am sunt la fost mea casă.

Ca întotdeauna au întârziat să-mi răspundă.

– Ar trebui să le să le spui să vină – a şoptit – Noi ar trebui să le spunem…sau să aşteptăm să mergem…- m-a sărutat pe obraji.

Avea dreptate…ar fi mai bine să merg acolo când o să fiu într-o stare mai bună. Am închis telefonul.

– O să vorbesc cu ei personal, vreau să merg din nou în USA – am zâmbit ghemuindu-mă la pieptul lui.

Am adormit.


Zilele mele treceau încet, de fiecare dată când Edward plec mă dedicam să dorm sau să privesc la televizor.

Poftele au crescut cu timpul, aveam deja două luni şi încă nu am mers să le spun părinţilor mei.

– Bella – mi-a spus Edward în timp ce stăteam în pat.

– Da? – am spus şoptindu-i în ureche.

– Cred că ar trebui să călătorim.

– Şi eu cred, dar nu am chef – am şoptit.

– De ce?

– Nu ştiu, presupun că îmi face plăcere să lenevesc toată ziua, am şoptit.

– Eşti sigură că este doar din cauza asta?

– Ce ar mai putea fi iubire? – m-am ghemuit la pieptul lui.

– Poate nu vrei să-ţi vezi fostul – a spus cu tristeţe.

Departe de a mă deranja, dar m-a făcut să mă simt rău…

– Ce te face să crezi că mă preocupă asta?

Jacob este trecutul meu, da…un trecut frumos, dar care nu va mai avea un moment.

– Îmi este frică să nu te pierd – m-a lipit de corpul lui.

– Nu fi prostuţ – l-am îmbrăţişat – Nimeni nu te-ar putea îndepărta de mine aşa uşor…doar dacă copilul nostru ar fi un băiat…doar atunci o să fii pe locul doi – am zâmbit.

M-a luat în braţe şi m-a lipit mai tare de corpul lui, m-a sărutat din nou şi din nou…mângâierile lui erau rafinate şi de mult timp nu am mai avut un contact atât de apropiat.

Edward mi-a deschis sutienul.

Edward mi-a sărutat sânii, mi-a masat şoldurile…respiraţia mea era zdruncinată şi acel sentiment rafinat m-a făcut să mă cutremur.

– Eşti sigur că o să fiu al doilea? – a spus cu o voce catifelată.

Am aprobat din cap cu un geamăt uşor.

A scăpat de tanga şi mi-a mângâiat intimitatea.

Nu era necesar să continue, cu o şoaptă a lui corpul meu răspundea automat.

I-am sărutat gâtul cu disperare şi fără control. I-am mângâiat spatele perfect, în timp ce el îmi mângâia cu limba lui umedă intimitatea făcându-mă să mă cutremur în braţele lui.

Am cerut un tratament corect, atingerile lui mă disperau şi îmi provocau o căldură intensă în burtă.

– E-Edward – am implorat.

El s-a apropiat de mine şi mi-a sărutat buzele. Pe neaşteptate s-a introdus în mine făcându-mă să mă cutremur de plăcere. Mişcările lui suave îmi mângâiau pereţii nerăbdători.

Din nou şi din nou a dansat peste corpul meu şi mi-a mângâiat sfârcurile şi le-a muşcat din nou şi din nou.

– T-te r-rog – l-am rugat să se oprească.

Dar nu a făcut-o.

A accelerat frecvenţa atacurilor, lăsându-mă epuizată în câteva minute. A continuat să danseze, schimbând intensitatea mişcărilor lui, făcând ca corpul meu să ceară mai mult de la el.

Nu a întârziat să mă acompanieze în extaz…intimitatea lui mi-a mângâiat interiorul, unindu-se cu adevărat din cauza dragostei.

– A-ai m-mai multă g-grijă – l-am criticat.

– De ce? – a făcut pe neînţelegătorul.

– Nu cred că vrei ca bebeluşul nostru să termine prin al saluta pe…ei bine pe…Edwardcito – am arcuit o sprânceană.

A început să râdă, deşi nu părea amuzant.

– Ce? – a spus înecându-se în râs.

– Serios, nu vreau să termine prin a fi traumatizat şi să te salute: Bună tati – am spus punându-mi un deget pe fruntea lui, mişcându-l peste tot.

– Nu are nouă luni, încă nu are cap – a râs.

– Da, chiar şi aşa, ştii deja…când doctorul o să spună nimic din nimic…va trebui să te abţii – am râs.

M-a îmbrăţişat şi m-a sărutat făcându-mă să tac.

– O să fac tot ce îmi ceri, dar mai e până atunci – a şoptit.

În seara aceea am cumpărat biletele de avion de pe internet ca să plecăm ziua următoare. Nu puteam să mai aşteptăm ca să le spun veştile.

A fost frumos să mă trezesc şi el să mă îmbrăţişeze.

– Iubire – am şoptit.

Dormea.

– Edward – am şoptit mai tare.

A scos un mormăit amuzant.

– Trezeşte-te – am spus în timp ce mă aşezam pe pat.

– Nu vreau – a şoptit.

– Trebuie să plecăm – i-am amintit.

– Mă trezesc cu o condiţie – a şoptit cu ochii încă închişi.

– Care?

– Să vii şi să-mi dai sărutul de bună dimineaţa – a şoptit.

M-am apropiat de el şi mi-am aşezat buzele peste ale lui.

– Delicios – a zâmbit.

Ne-am dus la duş şi am luat micul dejun împreună.

Călătoria a fost mult mai scurtă decât data trecută, acum eram acompaniată şi mă bucuram de conversaţii cu Edward.

Vorbeam de toate, de asemenea şi despre regresii şi lucruri de genul acesta…nu ne mai simţeam incomod.

– Casă, dulce casă – a spus văzând că am ajuns.

– Aici nu mai este acasă – am zâmbit.

– Nu? – s-a încruntat.

– Casa mea este unde eşti tu, aşa că dacă eşti aici o consider casă…pentru mine casa noastră este cel mai bun lucru ce mi s-a întâmplat – l-am sărutat.

– Casa noastră? Mă incluzi în inventar? – a râs.

– O să mă gândesc – am spus în timp ce coboram din maşină.

– Bella! – a fugit mama ca să mă primească în hol.

M-a îmbrăţişat călduros, am încercat să evit să mă îmbrăţişeze prea tare.

– Mamă mă sufoci – am spus din îmbrăţişare.

Niciodată nu am văzută atât de exuberantă.

– Scuze, a trecut atâta timp de când nu te-am mai văzut – a zâmbit.

– D-na Swan – a salutat-o Edward.

– Ţi-am spus că Renee este bine – l-a certat în timp ce îl îmbrăţişa.

– Ce va făcut să veniţi? – a zâmbit în timp ce ne invita să luăm loc.

Amândoi ne-am privit complice.

– Unde este tata? – am spus schimbând tema.

– Sus, în biroul său, făcând unele lucruri…ştii deja lucrul – şi-a dat ochii peste cap.

– Şi ce aţi mai făcut? – a spus Edward schimbând tema.

– Bine, deşi trebuie să recunosc că mi-a fost dor de micuţa mea.

Am roşit, mama niciodată nu mi-a arătat atâta dragoste ca acum.

Am simţit cum nişte paşi se aproprie de salon.

– Bella! – a zâmbit tata – Edward! Ce bucurie să vă văd!

Edward l-a îmbrăţişat pe Charlie.

– Bella, draga mea – m-a îmbrăţişat.

– Tată – am zâmbit.

– Cum este Londra? Ce mai faceţi? Aţi venit în vacanţă? – a întrebat tatăl meu.

– Londra este bine – a răspuns Edward – Şi nu, nu am venit în vacanţă.

– Avem o veste să vă dăm – am spus serioasă.

– Bella, nu sunt de acord să vă despărţiţi, cel puţin nu atât de curând, asta ar fi un scandal – a spus mama.

– Mă laşi să vorbesc – m-am menţinut serioasă.

Ei bine, am inhalat din nou şi din nou în încercarea de a mi calma sentimentele. Am luat mâna lui Edward.

– Edward şi eu…

Am auzit cum cineva îşi curăţă gâtul, am ridicat privirea şi acolo era Jacob în uşă. Nu m-a privit, nici pe Edward.

– D-l Swan sunteţi chemat de urgenţă – a spus pe un ton neutru – Este urgent.

– Scuzaţi-mă – şi-a cerut iertare – Bella nu spune nimic până când nu mă întorc.

L-am privit, era serios şi rece, nu era bărbatul pe care l-am cunoscut cândva, pentru mine era un necunoscut. M-a privit serios, ca şi cum mi-ar ţine pică şi a plecat.

Am început să vorbim despre lucruri simple, despre cum era totul în Londra, de faptul că curând o să ne mutăm într-o casă mai mare şi aproape de familia lui Edward şi lucruri de acest fel, atunci nu a întârziat să se întoarcă tatăl meu, de data asta alături de Jacob.

Nu vroiam să vorbesc despre asta în faţa lui…şi Edward a observat tensiunea mea, m-am rugat ca să nu interpreteze această situaţie.

– Bine dragă – a spus tatăl meu – Spune-ne ce este atât de important.

Vocea nu-mi ieşea.

Edward m-a îmbrăţişat şi m-am simţit puţin mai sigură.

– Edward şi eu…vom fi părinţi – am spus agitată.

Uimirea de pe faţa familiei mele se putea observa, mama a îngheţat şi a rămas fără cuvinte, asta chiar era o realiza şi tata m-a îmbrăţişat cu grijă.

– Pe bună dreptate de eşti grasă – a zâmbit.

Sunt grasă? Ce atroce.

– Felicitări – a spus mama îmbrăţişându-l Edward – Asta chiar este o veste bună.

– Trebuie să sărbătoresc – a spus tata chemând angajaţi.

Nu au întârziat să ajungă şampanie.

Jacob s-a apropiat de Edward, i-a întins mâna şi cu nişte îmbrăţişări prefăcute l-a îmbrăţişat.

A repetat gestul cu mine deşi m-a felicitat cu sărut rece pe obraz.

Tata mi-a dat un pahar de şampanie şi am arcuit o sprânceană.

– Nu pot să beau – l-am certat.

De ce toată lumea poate să sărbătorească cu alcool şi acum trebuia să mă conformez cu un suc? Nu este corect.

Mi-au adus un nectar.

Mama nu a încetat să vorbească despre când o să-mi fac testele să văd dacă este fată sau băiat.

Pentru Dumnezeu! Nu aveam decât două luni…

Părinţii mei m-au lăsat să dorm în camera în care a fost a mea, care era la fel cum am lăsat-o.

– Patul tău este excelent – a spus Edward aruncându-se pe pat.

Am zâmbit prosteşte în timp ce îmi periam părul.

– Ştiu, este excelent ca tot ce deţin eu – am zâmbit.

– Mă incluzi?

– Eşti al meu? Adevărat?

– O să continui să răspunzi cu întrebări?

– Răspunde, eşti al meu?

– În totalitate – a zâmbit.

– Atunci te incluzi şi tu – l-am sărutat tandru.

Eram dispusă să mă odihnesc şi să dorm când cineva a bătut la uşă.

– Vin – a spus Edward.

– Iubire, este de preferat să merg eu – am zâmbit.

– Nu te ridica din pat – m-a sărutat.

Au continuat să bată la uşă insistent.

Edward a deschis.

– Pleacă, nu este oră de vizite – a spus Edward.

Am auzit vocea lui Edward.

– Am dreptul să vorbesc cu ea – a cerut.

– Nu acum. Nu ai înţeles ce înseamnă discreţia?

– Vor fi doar câteva minute – a cerut.

– Lasă-l să treacă – i-am cerut lui Edward.

Mi s-a stors inima şi stomacul văzându-i că discută aşa.

Edward fără chef l-a lăsat să treacă.

– Uite, lucrurile sunt simple Bella nu se poate supăra în starea ei. Ai înţeles? – a spus privindu-l cu răceală.

M-am gândit că îl poate lovi, dar nu a făcut-o.

– Bella, eu am venit doar să-ţi cer un test ADN – a spus fără să arete preocupare.

Deşi i-am înţeles punctul de vedere, el a fost cu mine şi avea tot dreptul să ceară asta.

– Jacob, îmi pare rău dar am doar două luni de sarcină, nu există posibilităţi să fie copilul tău – am spus serioasă.

– Bella, am fost împreună la sfârşitul săptămânii dinaintea nunţii tale, dacă nu-mi amintesc greşit asta a fost acum trei luni. Cine îmi garantează că ai doar două luni? – a mormăit.

– Jacob, crede-mă, este copilul lui Edward şi al meu, nu ai nimic ce să faci aici, te rog pleacă…crede-mă nu te-aş minţi în legătură cu asta.

– Ai auzit-o, pleacă – i-a cerut Edward luându-l de braţ ca să plece.

– Nu-mi spune ce trebuie să fac, Cullen! – a strigat.

– Şi tu nu veni ca să întrerupi o noapte matrimonială cu soţia mea – a strigat mai tare.

Jacob a început să-şi schimbe culoarea…

– Opriţi-vă! – m-am ridicat în picioare – Nu vă mai certaţi.

– Bella! Nu îmi poţi spune că te-ai culcat cu imbecilul ăsta. Ţi-ai consumat căsătoria în aceeaşi zi în care ne-am despărţit? – a strigat.

– Jacob, tu…- nu ştiam ce să-i răspund, mă surea tot corpul, am început să ameţesc…

– Jacob, pleacă o dată înainte să-mi pierd răbdarea şi să te scot afară în lovituri – a spus Edward încercând să se calmeze şi i-am mulţumit pentru asta.

– Bella să-mi ceară asta, nu tu! Bella, răspunde-mi chiar ai fost cu el? – a spus iritat.

– A-asta…n-nu e-este p-problema ta – am spus încercând să rămân în picioare.

– Blestematule! – a spus Jacob, în timp ce lumea mea se mişca lent.

Jacob urma să-l lovească pe Edward, atunci soţul meu l-a oprit şi i-a întors lovitura…au început să se lovească în camera mea.

– Opriţi-vă acum! – am striga cu toată puterea mea – Asta trebuie să se termine! Nu fiţi imaturi!

La anumite lovituri se auzeau ecoul în toată camera.

Mama mea şi tatăl meu nu au întârziat să vină.

Imediat i-au despărţit deşi tata a fost lovit de asemenea.

Mă simţeam slabă şi fără putere…durerea din corpul meu era oribilă…stomacul mă durea, mi-am pierdut tăria şi am căzut jos.

Anunțuri

17 comentarii la “Capitolul 13: Dispută

  1. buna Ella >:D< ms tare mult pentru noul capitol pe care l-ai tradus…clar ca acest copil este al lui Edward si nu al lu jacob si imi doresc din toata inima ca Bella sa nu piarda copilul :-s asta chiar ar fi un lucru trist, cat despre poza se potriveste perfect cu povestea poop:*:**:*

  2. ieiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii 😀 capitol nou!!!!
    e frumos a inceput cu cei doi care se impaca si nu se mai urasc si in sfarsit se poarta frumos!!!
    Faza cu Jacob a fost trista :(…. si eu sper ca e al lui Edward :))…oricum starea ei de sanatate e cam dubioasa…sa nu-mi zici ca pierde copilul 😦 …
    Frumos si capitolul asta….Multumim!
    deabia il asteptam pe urmatorul 🙂

  3. Daca Bella isi pierde sarcina ii omor pe amandoi , in special pe Jake.
    Edward e asa un dulce, imi place ca insfarsit sa inteleg si ei.
    Vine vacanta si timp pt tradus nu?
    Astept nextu
    Kisses Maya

  4. superrr cap
    in sfarsit bell si edward se inteleg mai bine
    insa dc treb sa vina ala sa strice totul
    ah dak pierde bella sarcina il omor pe jacob cu manutele mele alea doua
    yeii abia astept vacanta
    succes la scolala si spor la tastat
    kisess and hugs!

  5. Hola mis niñas (si Ella puede traducir esto la amaría)
    Siempre estoy atenta a lo que comentan en este capitulo, amo la intriga que provoca este capitulo en especial.
    Estoy contenta de que sigan leyendo este fic.
    Cariños desde Chile
    Manne

  6. Buna cand mai traduci????
    Eu stiu ceva spaniola dar nu scris si nici citit, stiu doar sa vorbesc pe spaniola asa ca as vrea sa mai traduci.Desigur doar daca ai timp si daca nu te dtreseaza tezala dar acum ca sa tremint scoala ai putea sa traduci urmatorul cap. ca mor de curiozitata>>

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s