Capitolul 21: Transformare

Bella POV

Cu buzele lui formând săruturi, mulţi, pe gâtul meu. Era ca şi cum pregătea ceva, şi atunci acel lucru de care m-am temut mult timp, nu era pregătit aşa că a făcut-o fără aviz.

Dinţii lui au pătruns în pielea mea. M-a muşcat…

În câteva minute am simţit ca şi cum ceva nu se scurgea în mine, din potrivă aveam o senzaţie ciudată cum mă seca de fluide, însă toate aceste lucruri s-au schimbat în momentul în care un fluid îngheţat a început să se simtă în corpul meu, se simţea ca gheaţa, ca şi cum aluneca pe o tavă, otrava lui Edward se simţea ca o masă catifelată şi îngheţată, am simţit  când aceste lichide au ajuns în braţele mele, în gâtul meu, în capul meu, mintea mea s-a aburit neputând să vadă şi nici să gândească cu claritate, simţurile mele s-au topit…dar totul s-a înrăutăţit când a ajuns la inima mea, era ca şi cum ardeai o foaie de hârtie, otrava nu mai era rece, acum ardea în flăcări, în bucăţi mici care îmi făcea inima să se rupă în două, era ca şi cum ai înjunghia-o, înţepături mici şi plin de flăcări.

Ceea ce o dată a fost gheaţă, acum s-a transformat într-un foc devastator care ancorează împotriva mea fără milă.

V-aţi gândit vreo dată cum o să muriţi? Cum s-ar simţi să fi mort?…Aceste întrebări îmi treceau prin cap din nou şi din nou, îmi doream să fiu moartă, durerea era prea mult, eu nu îmi simţeam corpul, singurul meu organ viu bătea cu putere, ca şi cum ar fi vrut să-mi scape din piept.

Puteam să trăiesc atâtea experienţe, simţeam cum corpul meu este aruncat undeva departe, era lovit de mai multe trenuri deodată, simţeam că îmi este lovit corpul şi aveam convulsii, nu îmi auzeam vocea…nici nu îmi găseam mintea.

Nu aveam noţiunea timpului, era ca şi cum în lume eram doar eu, durere după durere ca să urmeze mai multă, era o lume de nedescris, corpul meu era rigid, mâinile îmi erau strânse în pumni, astfel încât unghiile îmi intrau în palma mâinii doar ca să cauzeze şi mai multă durere, spasmele de lipsă de aer, umbrele ochilor mei s-au scufundat într-un roşu total, simţeam că cineva este în spatele meu, dar oricum, nu puteam să fiu sigură, tot ce ştia mintea mea era:

Când o să se termine cu durerea? Se va opri vreodată? De ce nu mă pot controla?

Din nou, n-am avut noţiunea timpului…tot era dureros, până când dintr-o dată arderea inimii mele a început să cedeze, bătăile s-au oprit definitiv, iar din corpul meu se auzea doar suflarea mea…am deschis ochii, m-am trezit…

Edward POV

M-am tot gândit la transformarea Bellei de câteva săptămâni. Am promis şi nu puteam să dau înapoi…în timp ce cugetam, de asemenea am găsit şi o poieniţă, locul perfect…

Eram în grădinile Volterrei. când am simţit mirosul soţiei mele amestecat cu cel al aerului, mi-a strigat numele de la fereastra camerei mele.

Eu i-am făcut un semn ca să coboare la mine…a venit timpul.

Fereastra camerei unde se afla Bella avea o viţă de vie falsă, am văzut intenţiile ei, şi imediat m-am îngrijorat. A coborât cu grijă printre ramuri, părea că are experienţă în asta…nu îmi putea imagina dăţile în care a coborât de acolo.

Înainte ca corpul ei să atingă solul, am prins-o de talie. Ea doar s-a lăsat puţin pe spate. Dintr-o dată s-a întors spre mine, şi ochii ei frumoşi de ciocolată aveau puţină supărare, am privit-o fix, întotdeauna funcţiona. Într-o dovadă copilăroasă m-a lovit în umăr, ştiam că ea va fi cea mai afectată dacă mă lovea, din această cauză nu a făcut-o cu atâta forţă.

– Hey! – am spus distras – Pentru ce a fost asta? – deşi nu era nevoie să întreb.

Faţa ei era atât de roşie pentru ceea ce urma să spună, dar de asemenea lucea de supărare…trebuia să fiu pregătit pentru toate lucrurile cu Bella.

– Pentru că le-ai spus lui Renee şi lui Esme că nu am avut relaţii, este ceva privat Edward, dacă înţelegi conceptul, nu ai idee despre ce mi-au vorbit, a fost oribil şi ruşinos.

– Nu eu le-am spus, ci Alice, deşi desigur senioria ta m-a acuzat pe mine – am spus cu o durere prefăcută.

– M…presupun că este bine, nu? – nu mai puteam rezista mult la imaginea tentatoare a Bellei, i-am atins buzele cu ale mele într-un sărut suav şi un pic greu.

După ce am mai vorbit un pic cu ea am decis că este timpul, am mers la poiană, unde am încercat să-o conving să meargă pentru că are o valoare importantă…emoţiile au fost mai puternice şi a fost epuizată.

Când am ajuns am întrebat-o.

– Cum ţi se pare? – am întrebat.

– Perfectă, dar cum ai găsit-o? – m-a întrebat.

– Într-una din zilele astea m-am plimbat şi am meditat asupra situaţiei noastre, şi pur şi simplu l-am găsit. Este frumoasă, nu?

– Sigur, este perfectă.

Planul meu era să o distrag cât mai mult de la durerea pe care urma să o simtă, era cu spatele la mine, cu o floare sălbatică în mână. M-am apropiat la viteză de urechea ei şi am respirat împotriva ei.

Totul s-a petrecut atât de repede…am făcut mai multe lucruri, am început să ne sărutăm şi am terminat sărutând-o pe gât, cu adorare…am muşcat-o…

La început nu am putut rezista, am început să-i beau sângele…mă chema, ştiam că încă nu sunt pregătit de asta.

O serie de momente petrecută împreună cu Bella au trecut prin mintea mea ca o ploaia într-o furtună…momente în care îmi demonstra  că eu nu puteam să trăiesc fără ea.

Am injectat cât de multă otravă am putut, Bella se răsucea dezorientă de durere, doar pentru câteva secunde ochii ei ciocolatii m-au privit…acei ochi care nu vor mai fi niciodată de aceeaşi culoare…ochii Bellei mele, Bella mea umană.

Deja inconştientă din cauza veninului evident din corpul ei am luat-o în braţe şi am fugit până la castel.

Cu foarte multă grijă ca nimeni să nu mă vadă am intrat în camera Bellei, pe aceeaşi fereastră pe care a coborât ea, am pus-o cu multă grijă în pat.

Am ieşit din cameră şi l-am putut vedea pe Carlisle aşezat într-o cameră.

– Carlisle, am făcut-o – am spus agitat, el nu m-a înţeles. Atunci au intrat Esme şi Renee, dar eu nu mă mai puteam abţine.

Şi dacă am făcut ceva mai mult? Şi dacă Bella avea şi mai multă nevoie de noi? Şi dacă am scos prea mult sânge?

– Bella, am transformat-o – Carlisle a fugit cu mine în camera ei.

Mama mea şi regina Renee ne-au urmat. Bella strângea cu putere cearşaful, gemând, venele de pe gâtul ei creşteau din cauza abţinerii să nu strige.

– Am făcut ceva rău Carlisle? – am întrebat disperat.

– Nu, dar ar fii mai bine să ieşi de aici Renee, asta o să dureze câteva zile.

Mama Bellei era foarte impresionată ca să articuleze cuvintele din această cauză Esme a scos-o din cameră.

Sâmbătă

Duminică

Luni

Marţi

Bella trebuia să se fi trezit deja…au trecut patru zile, inima ei bătea cu putere, ochii ei nu s-au deschis, dar convulsiile au continuat…Atunci inima ei a bătut o dată cu putere şi s-a oprit.

Carlisle, Charlie, Rosalie şi eu, care ne aflam în cameră ne-am întors ca să o privim direct pe Bella, care a deschis ochii…s-a trezit.


Anunțuri

9 comentarii la “Capitolul 21: Transformare

  1. Suuupeeerrr…:X:X:X:X:X
    Wow…4 zile..ce mult a durat.
    Eh,acuma sunt curioasa ce se va intampla.Ce o sa zica Bella cand se va trezi? Se va certa cu Edward..hmm..abia astept sa pui capitolul 22:X:X:X:X:X
    Kisses:*:*:*:*

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s