Un capitol închis!

            Orice început, oricât de bun şi de frumos este, sau oricât de rău ar fi, trebuie să aibă un sfârşit, care vine chiar atunci când nu te aştepţi. E firesc şi e logic, cel puţin pentru mine. Un lucru pe care nu îl putem schimba, deşi încercăm nu facem decât să prelungim ceea ce o dată şi o dată trebuie să se întâmple. Ne resemnăm şi mergem mai departe, până când primim o nouă lovitură şi atunci facem la fel, ne ridicăm, ne scuturăm praful de pe haine şi ne lingem rănile apoi pornim din nou împotriva tuturor. Important este să ne păstrăm demnitatea, puterea, înţelegerea şi înţelepciunea…de a alege în continuare…de a înţelege…de a închide capitole şi de a fi pregătiţi să o luăm de la capăt. Am trecut prin multe, am îndurat şi am înghiţit şi mai multe, mi-am păstrat sau mai bine spus recuperat încrederea de fiecare dată, am trecut cu vederea şi am mers mai departe. Am sperat că nu o să se întâmple din nou. Am ascultat, am încuviinţat, am plâns, am râs şi am iertat. N-am uitat niciodată, am păstrat totul ca o amintire vagă a ceea ce a fost şi cum a fost. M-am înscris în jocul acesta şi nu m-am gândit niciodată să renunţ, indiferent de regulile lui. Niciodată nu m-am dat bătută!!!  Mereu am luptat şi asta m-a adus aici unde sunt acum, datorită ţie şi a celorlalţi…toţi împreună aţi făcut din mine ceea ce sunt azi. Ce sunt? Nu ştiu, tu ar trebui să ştii în ce m-ai transformat. Am fost, sunt şi voi fi acolo undeva departe de restul privirilor aceeaşi persoană ca în timpurile de demult. Am crezut că oamenii se pot schimba, însă, cineva mi-a spus o dată şi ştiu acum că avea dreptate: defectele mari nu se vor estompa în timp, ci se amplifică.
            M-am aruncat de atâtea ori în braţele necunoscutului cu speranţa că va fi bine şi poate tot de atâtea ori am avut de suferit, dar nu regret pentru că toate aceste lucruri m-au ajutat să mă maturizez…să văd lumea altfel. Da, totul are alt înţeles acum după atâta timp şi acum văd realitatea dură sau frumoasă care mă înconjoară. Am învăţat că nu trebuie să-mi pese de nimic şi de nimeni pentru că nimănui nu îi pasă de mine, dar cum pot să fac să nu-mi pese asta nu ştiu cum să fac. Timpul se va ocupa şi de asta, la fel cum am devenit imună la alte lucruri aşa voi învăţa şi cum să nu-mi pese. Tu şi alţii m-aţi învăţat ce înseamnă ura, dragostea, prietenia şi multe altele…
            Vă spun vouă celorlalţi să aveţi grijă ce oferiţi persoanelor din jurul vostru pentru că ceea ce semănaţi este ceea ce o să primiţi…acum pentru mine este timpul să închid un capitol…un capitol dulce-amar din existenţa mea şi să mă pregătesc pentru un nou început alături de alte persoane probabil la fel ca cele din trecut şi pe care le vreau de mult uitate. Un sfârşit şi un capitol închis!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s